Nu sunt designer de bijuterii si nici macar bijutier nu sunt asa incat nu voi vorbi despre criterii precum forma, culoare, design.
Mi-am propus sa prezint principalele criterii din punctul de vedere al gemelor. Daca vreti, cateva sfaturi pentru bijutieri astfel incat sa nu aiba surpriza ca „s-a matuit piatra” sau „nu mai are claritatea pe care o avea” sau pur si simplu „s-a spart”.
1. Duritatea pietrei. Masoara rezistenta la zgarieturi si este principalul indicator pentru cat de bine se va pasta piatra in timp. Scara lui Mohs este o impartire a gemelor in functie de duritatea lor (de la 1 la 10). Poate stiti ca diamantul este cel mai dur mineral, cu valoarea 10 pe scara Mohs, dar stiti ce duritate are granatul, rubinul sau chiar sticla (cristal swarovski)? Sfatul gemologului: folositi geme cu duritate peste 6. Pentru inele care sunt supuse mai multor socuri, folositi minerale cu duritate mai mare de 7, 7.5
2. Clivaj. O caracteristica a unui cristal este clivajul. Clivajul reprezinta tendinta unui cristal de a se crapa de-a lungul unor planuri distincte. Clivajul apare acolo unde legatura dintre atomi este mai slaba. Inchipuie-ti ca ai un piept de pui fiert. Daca tai in rand cu muschiul o sa vezi ca toata carnea se va desprinde cu usurinta, daca in schimb tai perpendicular pe fibra musculara, ea va fi mai greu de taiat. Asa se intampla si la geme. Planurile de clivaj ii ajuta pe cei care fateteaza pietre pentru ca le va fi mult mai usor daca le urmaresc. Un mineral poate avea de la zero pana la cinci planuri de clivaj si fiecare plan de clivaj are un grad ce indica usurinta cu care
cristalul poate fi spart: clivaj perfect, bun sau indistinct. Unele geme (agata, opal, safir, rubin) nu au niciun clivaj pe cand topazul, diamantul, tanzanitul, fluoritul, kunzitul etc au clivaj perfect pe mai multe planuri. Sfatul gemologului: nu puneti la inele geme cu clivaj perfect pe mai mult de 2 planuri sau incadrati pietrele respective in casetute solide. Riscul este ca la o lovitura mai puternica a inelului cu un perete/o masa sa se crape piatra in 2 daca socul a fost fix pe planul de clivaj (valabil si la diamant, care are 4 planuri de clivaj).
3. Claritatea gemei. Sau mai bine zis, incluziunile si fracturile interne ale pietrei. Un cristal care are fracturi interne, incluziuni de alte minerale, bule de gaze etc poate ceda mai usor la presiune mare sau temperatura ridicata. In cazuri in care piatra are o rezistenta scazuta la schimbare de temperatura si are si o fractura interna, atunci mai mult ca sigur aceasta fractura va creste daca nu chiar va sparge complet gema. E ca si cum vezi un fir de ata cum atarna la bluza ta si tragi de el si ajungi sa ti se desire toata bluza. Cu cat actiunezi mai mult asupra acelei fisuri interne („tragi” de ea) cu atat ea se va mari si de la un cristal de o claritate de SI1 (small Inlussion 1) o sa ajungi sa ai un I2 (Included 2) in momentul in care este pus pe bijuterie. Mai mult, daca se foloseste caldura pentru montarea unei geme care are incluziuni cristale care nu sunt rezistente la caldura, exista riscul ca acele incluziuni sa aiba o reactie violenta in urma aplicarii caldurii facand ca gema efectiv sa explodeze. Sfatul gemologului: lucrati cu mare grija acele geme care sunt mai slabe de un VS1 (very small inclussion 1).
Quiz: Cate incluziuni are diamantul din imagine?
Raspuns: O singura incluziune: un granat pozitionat „bine” astfel incat sa se faca efectul de prisma in pavilion si fatelelte laterale. Cristalul original se vede daca te uiti direct prin tabla, restul sunt reflexii.
4. Rezistenta la schimbari bruste de temperatura. Socurile termice pot crea fracturi sau pot mari crapaturile interne ale gemelor. Pietrele sensibile la aceste schimbari bruste sunt: apatite, iolite, kunzite, tanzanite, granate,
opale s.a. Sfatul gemologului: daca alegeti sa folositi torta sau cuptor pentru aceste geme, aveti grija sa cresteti temperatura treptat si nu miscati piesa pana ce piatra nu s-a racit complet. Daca o mutati de pe o baza incalzita pe una rece e posibil sa se sparga piatra (s-a intamplat cu un granat). O alta poveste tragica este a unui opal foarte frumos, montat intr-un pandant si in momentul in care doamna care il purta a iesit din casa, intr-o seara de revelion, acesta a crapat efectiv de la diferenta mare de temperatura.
5. Tratamentele. Sunt tratamente care influenteaza stabilitatea gemei. Tratamentele facute la suprafata gemelor prin care se modifica tonul sau chiar nuanta culorii gemelor sau modifica claritatea gemelor le pot face vulnerabile daca se foloseste caldura pentru a fi montate. Exemple de astfel de tratamente: vopsirea (dyed), datul
cu ulei (oiled) sau ceara (wax) si chiar si umplerea cu sticla (glass filling). O atentie aparte va trebui sa o acordati si gemelor compozite deoarece exista riscul ca „lipiciul” folosit la dublete sau triplete sa se piarda in urma incalzirii sau chiar daca scufundati piesa in apa cu sapun sau substante degresante. Sfatul gemologului: Manipulati cu mare grija aceste geme deoarece sunt foarte sensibile la caldura, la curatarea cu ultrasunete si la substante chimice precum substantele de antichizare.
Gemele din aceasta categorie sunt cel mai probabil sa ajunge „matuite” sau „fara claritate” la finalul montarii lor in bijuterie.
Daca vreti ca bijuteriile dumneavoastra sa intoarca priviri si sa aiba o viata lunga, luati in calcul in alegerea gemei nu doar frumusetea ei, ci si proprietatile fizice si tratamentele pietrei.