1. Informații generale despre perlă: origine și denumire
Supranumită „regina pietrelor prețioase”, perla se formează în interiorul moluștelor, atât în apă dulce, cât și în apă sărată, atunci când un corp străin pătrunde în interiorul scoicii, iar molusca începe să-l acopere cu straturi de aragonit și conchiolină. Este singura piatră prețioasă formată de un organism viu.
Denumirea acestei geme provine din limba franceză, de la cuvântul „perle”, inspirat din termenul latin „perna”, care înseamnă picior și face referire la mușchiul moluștelor bivalve.
1.1. Proprietățile chimice ale perlei
| Duritate | 2.5 – 4.5 pe scara Mohs |
| Formula chimică | (CaCO3+conchiolină+H2O) |
| Cristalizare | Ortorombică |
| Indicele de refracție | 1.52 – 1.69 |
| Birefrigerența | 0.156 |
| Greutatea specifică | 2.60 – 2.85 g/cm³ |
| Clivaj | Absent |
| Fractura | Neuniformă |
| Metal Clay | – |
| Tratamente comune | Albire, vopsire, lustruire |
| Curățare | Nu se expune la schimbări bruște de temperatură. Se curăță doar cu apă caldă. |
2. Perla: proprietăți fizice și optice
Perlele sunt compuse în principal din aragonit (CaCO3) și conchiolină, o proteină organică stratificată, care formează structura perlei.
Strălucirea unică a perlei este cunoscută sub numele de „lustru”. Acesta este rezultatul reflecției și refracției luminii pe straturile de aragonit, ce creează o strălucire internă care pare să emane din interiorul pietrei. Perlele de calitate superioară au un lustru intens și o suprafață netedă, fără imperfecțiuni vizibile.
Cu o duritate de 2.5 până la 4.5 pe scara Mohs, perla este o gemă delicată și necesită o îngrijire blândă, pentru a evita zgârieturile.
Unicitatea perlelor este dată de faptul că ele nu sunt cristale minerale, ci structuri organice – fapt care le oferă o textură fină și o strălucire specifică.
Perlele pot avea forme variate, de la perfect rotunde la neregulate. Culoarea variază și ea, de la alb și crem la nuanțe de roz, auriu, gri sau chiar negru, în funcție de tipul de moluscă și condițiile de mediu în care se formează.
3. Factorii care atestă calitatea perlei
3.1. Culoarea
Perlele albe cu subtonuri de roz sunt considerate deosebit de valoroase, dar și perlele negre din Tahiti (gri, negre și uneori maro) sunt extrem de prețuite.
3.2. Suprafata
‘Suprafata’ perlei este determinată de absența defectelor de suprafață. Perlele fără pete, zgârieturi sau alte imperfecțiuni sunt considerate mai valoroase.
3.3. Dimensiunea
Dimensiunea perlei este măsurată în milimetri. Perlele mai mari sunt mai rare și, prin urmare, mai valoroase. Dimensiunea standard pentru perlele de calitate începe de la aproximativ 6 mm și poate ajunge până la 20 mm sau mai mult pentru perlele de apă sărată.
3.4. Forma
Deși perlele nu sunt tăiate în același mod ca alte pietre prețioase, forma lor este foarte importantă. Perlele perfect rotunde sunt mult mai valoroase, dar și formele tip lacrimă sau neregulate pot fi atractive.
3.5. Luciul
Luciul este factorul care impacteaza cel mai mult pretul. Perlele cu cel mai puternic luciu sunt considerate perlele Akoya, avand un luciu metalic. Majoritatea perlelor au un luciu matasos.
3.6 Sidef
Grosimea sidefului este un factor foarte important. Fermele de perle care produc perle de calitate, masoara grosimea sidefului si daca nu corespunde standardelor proprii, acele perle sunt aruncate. O perla cu un sidef gros va rezista mult mai bine in timp.
3.7 Potrivirea
Se aplica doar in cazul unui sirag de perle acolo unde uniformitatea culorii, formei sau a luciului sunt foarte importante.
4. Există perle sintetice?
Da. Majoritatea perlelor de pe piață sunt perle cultivate. Asta înseamnă că oamenii introduc un corp străin sau „nucleu” în interiorul moluștei, care apoi stratifică aragonitul și conchiolina în jurul acestuia, până se formează perla.
Perlele naturale, formate fără intervenția umană, sunt extrem de rare și costisitoare. Doar un ochi antrenat poate face diferența dintre perlele naturale și cele cultivate.
Reține: diferențierea între perlele naturale și cele cultivate o poate face doar un gemolog, folosind echipamente gemologice specifice.
Gemologul este specialistul care are toate informațiile tehnice despre pietre prețioase, în baza cărora le poate identifica, deosebi și recunoaște dacă o piatră este naturală sau produsă în laborator.
Gemologul nu trebuie confundat cu bijutierul. Bijutierul are cunoștințe avansate despre metalele prețioase, pe care le modelează în bijuterii, parcurgând mai multe proceduri.
5. Tratamente recomandate pentru perle
Albirea, vopsirea și lustruirea sunt cele mai frecvente tratamente aplicate perlelor, cu scopul de a le modifica culoarea și a le înfrumuseța.
6. Cum îngrijești o bijuterie cu perle
Păstrează bijuteriile cu perle separat de alte bijuterii, pentru a evita zgârierea. Curăță perlele doar cu o lavetă moale și apă caldă.
7. Perle care au făcut istorie
„La Peregrina” este o perlă în formă de lacrimă, găsită în secolul al XVI-lea în Golful Panama și purtată de regina Maria I a Angliei. Această perlă a fost vândută la licitație în 2011 cu 11,8 milioane de dolari, fiind una dintre cele mai cunoscute și valoroase perle din lume.
