Pietrele pretioase ca investitie financiara

Pietrele pretioase ca investitie financiara

M-am gandit sa fac o scurta analiza a pietei pietrelor pretioase si semipretioase pentru cei care cauta sa investeasca in aceasta piata.

Nu sunt trader si ceea ce scriu reprezinta strict parerea mea subiectiva.

Pietrele pretioase sunt considerate, istoric vorbind, doar diamantele, rubinele, safirele si smaraldele. Celelalte sunt considerate ca fiind pietre semipretioase, dar nu mai putin valoroase. Pentru a simplifica, le voi numi geme – acele pietre pretioase si semipretioase care au o valoare de piata ridicata.

Incep prina spune ca o astfel de investitie nu se poate face cu bani putini pentru simplul motiv ca daca e ieftin, nu este “pretios” si deci poate sa nu isi pastreze valoarea in timp. In plus, trebuie sa gasesti cumparatorul ideal atunci cand ai nevoie de bani si vrei sa vinzi (exact ca si cum ai avea o opera de arta valoroasa).

Dar ce face o gema sa fie pretioasa (din punct de vedere investitional)?

  1. Calitatea superioara. Evaluarea calitatii unei geme se face conform celor 4C: Carat (greutatea), Clarity (claritatea), Cut (taietura), Color (culoarea). Un rubin poate costa de la 2 lei la 2 milioane de euro in functie de aceste 4 aspecte. O gema care sa fie apreciata si peste 100 de ani trebuie sa fie una de exceptie.
  2. Raritatea. Exista ceea ce se numete pietre de colectie. Sunt acele minerale care sunt atat de rare ca doar cunoscatorii si colectionarii le au de exemplu beril rosu. Aici apare in schimb un “pericol”. Daca peste ani de zile se gaseste un zacamant de, sa zicem beryl rosu si piata va fi inundata de acest mineral, pretul lui va scadea dramatic. Pe de alta parte, insa, se stie ca rubinul de Burma de buna calitate (pidgen blood red ruby) este din ce in ce mai rar cu mine care se inchid de la an la an, facand astfel ca pretul acestuia sa creasca ca Fat Frumos.
  3. Renumele. Asa cum am pomenit mai sus, rubinul de Burma este la mare cautare. La fel, foarte apreciat a inceput sa fie tanzanitul. Acest mineral se exploateaza doar in Tanzania (de aici si numele) si de curand exportul lui ca gema bruta a fost interzis, facand ca cererea sa depaseasca oferta. In plus, niste case de moda mari din America au folosit tanzanitul in bijuterii foarte scumpe, facandu-i o mare publicitate.

In concluzie, o combinatie dintre toate cele trei este formula castigatoare care iti garanteaza o sustenabilitate pe o perioada lunga de timp.

Probabil ati auzit de investitii in diamante. Eu personal nu le recomand din mai multe motive:

  1. Este suficient sa apara un alt scandal de Blood Diamond pe undeva prin Africa, ca o generatie intreaga se va orienta pe sintetice (chiar am vorbit cu un coleg care cauta sa isi faca un inel de logodna cu un diamant sintetic, pentru ca nu avea incredere ca cel natural nu provine dintr-o zona de conflict)
  2. Tehnologia diamantelor sintetice se dezvolta din ce in ce mai rapid. Deja se fac diamante “gem quality” prin CVD care nu pot fi diferentiate de un diamant natural decat prin aparatura de laborator profesionista. Sincer, eu pe asta as paria in viitor 😉
  3. Inainte era suficient sa detii un diamant mare cu o culoare buna si erau foarte apreciate diamantele colorate. In prezent culoarea diamantelor de poate modifica prin tratamente HPHT de imbunatatire a culorii. Practic nu va mai fi o raritate sa vezi un diamant roz la degetul unei domnite (pink star e unul dintre cele mai scumpe diamante vandute)
  4. Daca acum cativa ani, sa porti diamante era un statement, era un priviegiu al celor bogati, in prezent tot mai multi oameni isi permit diamante. Pretul acestora variaza de la cateva sute de lei pana la milioane.

Cred ca inca se mai gasesc diamante care sa isi pastreze valoarea in timp, dar consider ca este o investitie riscanta pe termen lung si foarte lung.

In orice caz, orice alegeti, cumparati doar de la vanzatori de incredere si numai cu centificat gemologic de autenticitate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

TO TOP
X